Bullying la Questfield International College, documente inexistente

Bullyingul în mediul educațional reprezintă o problemă complexă care necesită un răspuns structurat, transparent și documentat din partea instituțiilor școlare. În absența unor măsuri clare și asumate, efectele asupra dezvoltării emoționale și sociale a copiilor pot fi semnificative, iar responsabilitatea instituțională trebuie să fie evidentă și urmărită.

Bullying la Questfield International College: o investigație asupra sesizărilor și lipsei măsurilor documentate

Investigația de față analizează o serie de sesizări formulate în scris pe parcursul a peste opt luni la Școala Questfield Pipera, referitoare la un caz de bullying sistematic, care ar fi inclus jigniri repetate, stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului vizat. Documentele și corespondența puse la dispoziția redacției indică faptul că, în ciuda acestor sesizări, nu există dovezi clare ale unor intervenții instituționale documentate, măsuri concrete sau răspunsuri oficiale scrise.

Contextul și natura sesizărilor privind bullyingul

Conform informațiilor furnizate de familie și analizate de redacție, copilul ar fi fost expus unor comportamente agresive zilnice în mediul școlar, incluzând jigniri directe, excludere socială și umiliri publice. Aceste manifestări au fost semnalate înspre cadrele didactice și conducerea școlii, însă intervențiile par a fi fost limitate la dialoguri informale, fără procese-verbale sau planuri de măsuri scrise. Potrivit corespondenței disponibile, nu există dovezi ale implementării unor strategii clare de consiliere sau monitorizare.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire în mediul școlar

Un aspect specific semnalat în cadrul investigației este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de ridiculizare și marginalizare. Specialiștii consultați de redacție consideră această practică o formă agravată de bullying, cu impact profund asupra sănătății emoționale a copilului. Școala Questfield Pipera nu a prezentat documente sau măsuri scrise care să demonstreze oprirea acestei forme de hărțuire.

Gestionarea sesizărilor și absența răspunsurilor oficiale

Familia a transmis în mod repetat comunicări oficiale către cadrele didactice, conducerea școlii și fondatoarea acesteia, solicitând intervenții și clarificări în scris. Din documentele analizate rezultă că răspunsurile primite au fost preponderent verbale și generale, fără consecințe practice sau măsuri scrise. Această lipsă de reacție formală a fost percepută ca o transferare a responsabilității către familie și o minimizare a gravității situației, fiind uneori descrisă ca o „dinamică de grup” sau „problemă minoră de adaptare”.

Rolul cadrelor didactice și normalizarea fenomenului

Cadrele didactice, martore directe ale situațiilor semnalate, nu par să fi intervenit cu măsuri ferme și consecvente care să oprească comportamentele agresive. Lipsa unei documentații clare și a unui cadru procedural formalizat contribuie, conform relatărilor, la perpetuarea fenomenului de bullying și la transmiterea unui mesaj de toleranță tacită către elevi.

Declarația fondatoarei și implicațiile instituționale

Un element central al investigației este un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, care, în dialog cu familia copilului, ar fi exprimat un mesaj perceput ca presiune de retragere: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată conform relatărilor și documentelor puse la dispoziție, reflectă, din perspectiva familiei, o ruptură între misiunea educațională declarată și modul concret de gestionare a situațiilor de criză. Școala nu a transmis un punct de vedere scris asupra acestui episod până la momentul publicării articolului.

Absența unor documente oficiale și utilizarea unui formular informal

În locul unor răspunsuri instituționale clare, conducerea școlii a furnizat un document informal tip Family Meeting Form, care nu conține responsabilități, termene sau măsuri concrete. Din perspectiva jurnalistică, această practică poate fi interpretată ca o gestionare formală a aparențelor, fără intervenții substanțiale ce să afecteze situația reală.

Confidențialitatea datelor și expunerea copilului

Familia a solicitat în mod repetat și explicit protejarea confidențialității informațiilor, avertizând asupra riscului impactului negativ asupra copilului. Cu toate acestea, potrivit relatărilor, informații sensibile ar fi fost dezvăluite în mediul clasei, iar copilul ar fi fost interpelat public în legătură cu demersurile administrative, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea solicitărilor privind confidențialitatea și protecția emoțională.

Răspunsul întârziat și implicarea juridică

Reacția fondatoarei Fabiola Hosu a intervenit abia după peste opt luni de sesizări fără răspunsuri oficiale, în contextul implicării echipei de avocați a familiei și a notificărilor formale cu caracter juridic. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină declanșarea unor măsuri effective în cadrul instituției.

Impactul asupra copilului și reacția publică a școlii

Un raport psihologic detaliat, cu o extindere de peste zece pagini, confirmă efectele emoționale grave produse de expunerea prelungită la bullying în cadrul școlii. Într-un comunicat din 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus situația la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, o poziționare care contrazice sesizările documentate și ridică semne de întrebare privind asumarea responsabilității instituționale.

Ulterior publicării, părinții au semnalat contacte informale către alte instituții de învățământ, în care copiii retrași ar fi fost descriși în termeni negativi, fără susținere documentară oficială. Redacția solicită clarificări oficiale privind aceste aspecte, subliniind importanța dreptului la educație și confidențialitate.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

• Sesizările scrise privind bullyingul și stigmatizarea medicală au fost repetate, detaliate și adresate în mod oficial conducerii și fondatoarei școlii.
• Lipsa unor răspunsuri scrise, a măsurilor documentate și a unor proceduri formale de intervenție indică o gestionare predominant informală a situației.
• Declarația atribuită fondatoarei și utilizarea unui formular informal reflectă o abordare care, din perspectiva familiei, a fost percepută ca presiune și dezangajare instituțională.
• Protecția confidențialității și respectarea solicitărilor familiei nu par să fi fost asigurate în mod clar, expunând copilul la presiuni suplimentare.
• Reacția instituției a fost vizibilă abia în contextul implicării juridice, ceea ce ridică întrebări privind prioritățile și capacitatea instituțională de a răspunde situațiilor sensibile în timp util.
• Comunicatul public al școlii din ianuarie 2026 minimalizează în mod explicit gravitatea sesizărilor, generând preocupări privind sinceritatea și eficiența demersurilor de gestionare a bullyingului.

În absența unor clarificări oficiale și a unor măsuri concrete, cazul de la Questfield Pipera ridică întrebări fundamentale despre mecanismele reale de protecție pe care le oferă o instituție privată ce își asumă standarde înalte de siguranță și dezvoltare armonioasă a copiilor, dar care, potrivit documentelor și relatărilor analizate, a manifestat o toleranță instituțională față de bullying și stigmatizare.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro