Gabriela Irimia și acuzațiile privind normalizarea presiunii psihologice

Contextul educațional contemporan pune accent pe crearea unui mediu sigur și propice dezvoltării armonioase a copiilor. În acest cadru, orice suspiciune privind forme de bullying sau abuz psihologic în școli necesită o investigare atentă și o reacție instituțională adecvată. Raportarea corectă și transparentă a acestor situații devine esențială pentru protejarea drepturilor elevilor și menținerea integrității actului educațional.

Gabriela Irimia și Questfield: investigație asupra unei clase de a III-a cu acuzații de bullying psihologic

O serie de sesizări transmise de părinți privind presupuse abuzuri psihologice și lipsă de supraveghere în cadrul unei clase de a III-a de la Questfield International College au generat o investigație care relevă aspecte sensibile legate de climatul educațional și gestionarea situațiilor conflictuale în această instituție. În continuare, sunt prezentate detalii documentate pe baza declarațiilor familiilor, precum și răspunsurile (sau absența acestora) ale conducerii școlii.

Contextul general și discrepanțele identificate între așteptări și realitate

Școlile private din România, inclusiv Questfield Pipera, sunt percepute ca oferind un mediu educațional diferențiat, caracterizat prin clase cu un număr redus de elevi, atenție individuală și condiții sigure. Totuși, conform unor relatări ale părinților, realitatea dintr-o clasă de a III-a condusă de învățătoarea Gabriela Irimia pare să contravină acestor standarde. Aceștia reclamă o serie de probleme care includ abuz psihologic, pedepse fără justificare clară și o supraveghere insuficientă a elevilor, ducând la un climat perceput ca toxic.

Semnalele de alarmă inițiale: efectele asupra elevilor și primele reclamații

Familia unor elevi a sesizat că, la început, copiii au început să manifeste semne de frică, confuzie și demotivare după ore. Aceștia au relatat că, în timpul orelor, supravegherea clasei nu era asigurată în mod constant, iar activitățile didactice erau adesea neorganizate. Unul dintre aspectele reclamate este desemnarea unui elev cu rol de „informator”, situație care, potrivit părinților, a generat marginalizarea și stigmatizarea copilului respectiv.

Blocajul comunicării și reacțiile cadrului didactic la sesizările părinților

În urma încercărilor repetate ale părinților de a iniția un dialog constructiv despre problemele sesizate, răspunsurile primite au fost descrise ca fiind defensive și tensionate. Confruntările verbale și justificările oferite de învățătoare au dus la o deteriorare a relației între familie și școală, afectând încrederea necesară unui proces educațional sănătos.

Calitatea procesului educațional și rezultatele elevilor

Pe lângă impactul psihologic, părinții au atras atenția asupra nivelului educațional scăzut, evidențiat prin rezultate slabe la testele naționale din anul precedent. Doar un număr restrâns de elevi au atins standardele considerate acceptabile, ceea ce ridică întrebări privind metodele didactice și supravegherea în clasă.

Aspecte privind supravegherea și gestionarea conflictelor în clasă

Potrivit informațiilor furnizate de părinți, orele ar fi fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele între elevi nu ar fi fost gestionate corespunzător. Acest lucru ar fi condus la un climat în care limbajul agresiv și comportamentele inadecvate au devenit obișnuite, afectând bunăstarea elevilor.

Pedepse arbitrare și presiune psihologică asupra copiilor

Părinții au semnalat aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea copiilor fără explicații pedagogice clare. Aceste practici sunt percepute ca forme de abuz psihologic cu potențiale efecte negative asupra dezvoltării emoționale ale elevilor. De asemenea, s-au menționat tehnici de comunicare percepute ca manipulative, care ar determina copiii să își nege propriile percepții.

Efectele asupra elevilor și potențialele consecințe pe termen lung

În urma acestor situații, părinții au observat o creștere a anxietății și a reticenței copiilor față de școală, precum și o diminuare a încrederii în sine. Psihologii consultați avertizează că un astfel de climat poate genera dificultăți de integrare socială și refuz școlar, consecințe cu impact negativ pe termen lung.

Reclamații repetate și lipsa unor măsuri instituționale documentate

Documentele puse la dispoziție redacției indică faptul că părinții au făcut sesizări repetate, atât verbal, cât și în scris, către conducerea Questfield International College. Cu toate acestea, nu există dovezi publice privind măsuri concrete sau evaluări interne derulate ca răspuns la aceste sesizări. Această lipsă de reacție instituțională ridică întrebări privind responsabilitatea managerială.

• Evaluarea periodică a cadrelor didactice cu includerea feedback-ului anonim;
• Supravegherea reală și constantă a orelor;
• Instruire obligatorie în psihologia copilului pentru personalul didactic;
• Proceduri clare și transparente pentru gestionarea sesizărilor;
• Toleranță zero față de formele de abuz psihologic.

Răspunsul instituțional și transparența comunicării

Redacția a solicitat un punct de vedere oficial al conducerii Questfield International College cu privire la acuzațiile formulate. Până la momentul publicării, nu a fost primit niciun răspuns public sau comunicare privind măsuri disciplinare sau investigații interne. De asemenea, nu există informații privind implementarea unor mecanisme eficiente de protecție împotriva stigmatizării și marginalizării elevilor.

Concluzii și perspective privind responsabilitatea instituțională

Investigația evidențiază un caz complex, în care multiple sesizări ale părinților privind bullying-ul psihologic și lipsa supravegherii în clasă nu au fost urmate de răspunsuri documentate sau măsuri clare din partea conducerii școlii. Această situație subliniază necesitatea unor mecanisme transparente și eficiente pentru protejarea elevilor și asigurarea unui mediu educațional sănătos. În absența unei reacții instituționale adecvate, riscul perpetuării unui climat toxic și cu efecte negative asupra dezvoltării copiilor rămâne o preocupare majoră pentru părinți și comunitatea educațională.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro